DURATA POSTULUI

Subiect: DURATA POSTULUI Joi Mar 12, 2009 11:04 am

După durată, postul este de o zi, de trei zile, de o săptămână şi mai lung, cum sunt cele patru posturi de peste an:
- Postul Paştelui, de şapte săptămâni;
- Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel care variază între o zi şi câteva săptămâni, în funcţie de data Paştelui;
- Postul Adormirii Maicii Domnului, de două săptămâni;
- Postul Crăciunului, de şase săptămâni.
Miercurea postim căci atunci a fost vândut Mântuitorul la evrei de către Iuda vânzătorul, pe 30 de arginţi. Iar vinerea postim căci atunci a fost judecat Iisus Hristos şi răstignit pe crucea Golgotei la orele 12, iar după trei ore şi-a dat duhul pe Cruce şi a fost înmormântat, pentru mântuirea întregii lumi.
În aceste zile postesc obligatoriu în tot cursul anului toţi credincioşii, când mănâncă numai legume şi zarzavaturi, afară de unele excepţii prevăzute în calendar.
Postul de luni este obligatoriu pentru călugări şi benevol pentru credincioşi. Lunea postim ca să întreacă postul creştinilor cu o zi faţă de postul Legii vechi, care ţinea numai două zile, lunea şi joia.
Pentru a fi primit de Dumnezeu, postul trebuie ţinut de creştini numai cu sfatul şi binecuvântarea duhovnicului şi nu după propria rânduială a fiecăruia.
Participând la toate slujbele Sfintei Biserici în timpul postului, sufletul şi trupul nostru se vor întări cu puterea harului dumnezeiesc pentru a posti.
Chiar dacă nu am postit, trebuie să ne spovedim, pentru a ne uşura sufletul de păcate şi astfel să punem început bun mântuirii noastre. În acest caz, vom primi după spovedanie Sfânta Agheasmă mare.
Rugăciunea împreună cu postul sunt ca două aripi cu ajutorul cărora vom putea urca la înălţimea vieţuirii duhovniceşti, adumbriţi în permanenţă de darul lui Dumnezeu.
7. Dezlegări de posturi pentru bolnavi şi suferinzi
Bolnavii şi suferinzii, pentru a via lui Dumnezeu, după cuvântul Dumnezeieştii Scripturi, dobândesc dezlegare de la cei în drept. Această dezlegare se dă însă cu multă atenţie, spre a folosi, iar nu spre a păgubi.
Astfel, bolnavii şi suferinzii, numai după consultarea unui medic iscusit, drept credincios creştin, temător de Dumnezeu, care este lămurit că pacientul său are trebuinţă de supraalimentaţie pentru reînsănătoşire şi întărire, pot căpăta dezlegare în posturi de la Arhiereul ori Duhovnicul lor, spre a mânca anumite feluri de bucate de dulce (frupt), care sunt oprite cu desăvârşire a se mânca de cei sănătoşi, în posturile anului (Can. 69 Apost.). Aceasta se recomandă atât bolnavilor care sunt internaţi în spitale, cât şi celor ce sunt acasă.
Sf. Apostol Pavel zice: “Cel ce mănâncă să nu dispreţuiască pe cel ce nu mănâncă, iar cel ce nu mănâncă să nu judece pe cel ce mănâncă, fiindcă Domnul l-a primit... Cel ce mănâncă, pentru Domnul mănâncă, căci mulţumeşte lui Dumnezeu; şi cel ce nu mănâncă, pentru Domnul nu mănâncă şi mulţumeşte lui Dumnezeu. Căci nimeni dintre noi (drept-credincioşii, temătorii şi iubitorii de Dumnezeu creştini) nu trăieşte pentru sine şi nimeni nu moare pentru sine. Că dacă trăim, pentru Domnul trăim, şi dacă murim, pentru Domnul murim. Deci şi dacă trăim şi dacă murim, ai Domnului suntem...” (Rom. 14, 3, 6-8; Mt. 15, 11; Mc. 7, 15; F. Ap. 10, 15; Rom. 14, 20; I Tim. 4, 4; Tit. 1, 15)
Postul este o potrivire a vieţii omului, ca apa din oala pe care o pui la foc. Dacă oala pusă la foc este goală, mai pui apă în ea, ca să nu se spargă de tăria focului; iar dacă e plină ochi, mai deşerţi din ea, ca nu cumva fierbând, să curgă în foc şi să-l stingă.
La întreţinerea vieţii omeneşti trebuie alimentaţie cu chibzuială, sănătoasă şi înţeleaptă. Ce e prea mult vatămă şi ce e prea puţin păgubeşte. Sf. Vasile cel Mare zice aşa: “Înfrânarea (de bucate) se măsoară fiecăruia după puterea sa trupească”.
Foloasele postului
După mărturisirea Sfintei Scripturi, postul este de folos:
Ø în vremea judecăţii lui Dumnezeu (Ioan 3, 4-7);
Ø în vreme de nenorociri şi primedjii (2 Regi 1, 12);
Ø pentru izbăvirea de primejdiile viitoare (Ioil 12, 12);
Ø în vreme de suferinţă a Bisericii (Mt. 9, 15);
Ø pentru a ajuta pe cei în suferinţă (Ps. 34, 12), vindecându-se de tot felul de boli sufleteşti şi trupeşti;
Ø pentru întoarcerea la Dumnezeu (2 Par. 20, 13).
Sfântul Apostol Pavel ne spune că: “...trupul pofteşte împotriva Duhului, iar Duhul împotriva trupului”. (Gal. 5, 17) Deci să tăiem plăcerile trupului pentru a întări prin Harul Dumnezeiesc sufletul şi astfel să biruim, prin post, patimile şi pe diavol.
Prin post ne smerim trupul, iar prin priveghere şi rugăciune ne luminăm mintea. Mâncărurile grase şi alcoolul ridică din stomac un nor material gros, care împiedică luminile Duhului Sfânt să se pogoare asupra minţii.
Dacă vrei să fii înţelept, dă fiecărei părţi din tine, adică sufletului şi trupului, cele de care sunt vrednice:
¤ părţii raţionale a sufletului dă-i să citească scrieri duhovniceşti şi rugăciuni;
¤ mâniei dă-i dragoste duhovnicească care se opune urii;
¤ poftei dă-i cumpătare şi înfrânare;
¤ trupului dă-i hrană şi îmbrăcăminte, atâta cât sunt de trebuinţă.
Dacă postim, diavolii se îndepărtează iar îngerul păzitor, plin de bucurie, se apropie de noi. Postul este zid puternic aşezat de Dumnezeu în calea păcatelor, palat al lui Hristos şi cetate a Duhului Sfânt, pavăză a credinţei, semn al dragostei şi întărire a înţelepciunii.
Postul face ca sufletul să strălucească şi înalţă simţurile, supune pe trup duhului, face inima zdrobită şi smerită, nimiceşte norul poftelor, stinge aprinderea desfrânării şi luminează înţelepciunea omului.
Postul păzeşte pe prunci, face curat pe tânăr, umple de vrednicie pe bătrân, este păzitorul fecioriei, goneşte râsetele dezmăţate, cântecele desfrânate, dansurile deşucheate.
“Dacă lumea ar posti, nu s-ar mai face arme, n-ar mai fi războaie, tribunale şi închisori. Postul i-ar ajuta pe toţi să se înfrâneze, nu numai de la mâncare, ci să izgonească iubirea de arginţi, lăcomia şi orice vicleşug. Postul ne face asemenea cu îngerii”. (Sf. Vasile cel Mare)
Medicina recomandă înfrânarea şi postul ca mijloace de preîntâmpinare şi de vindecare a bolilor. Medicii au constatat că după trei zile de mâncare cu carne, în organism se află 67.000 de microbi/cm3, iar după un regim vegetarian se găsesc numai 1.500 de microbi/cm3.
Cel care nesocoteşte porunca postului fără motive îndreptăţite de vârstă, sănătate şi condiţii de muncă, este călcător de poruncă dumnezeiască.
Vremea postului este vreme de luptă pentru a înfrânge mândria minţii prin smerenie, mânia prin iertare şi lăcomia trupului prin înfrânare.
Postul care îi place lui Dumnezeu (Is. 58, 3) este atât cu sufletul, cât şi cu trupul, sprijinit şi întărit de rugăciune, fapte bune, spovedanie şi pecetluit cu Sfânta Împărtăşanie.
Postul este mica noastră jertfă, pe care o aducem lui Dumnezeu din dragoste, ca răspuns la jertfa şi dragostea Sa mare pentru mântuirea noastră. Postul este mărturie a legăturii noastre harice cu Dumnezeu.
Drept aceea, lăsând să încolţească aceste învăţături în inima noastră, să umblăm în vremea postului: “Cuviincios ca ziua: nu în ospeţe şi în beţii, nu în desfrânări şi în fapte de ruşine, nu în ceartă şi în pizmă; ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Iisus Hristos şi grija de trup să nu o faceţi spre pofte”. (Rom. 13, 13-14)
Rezultatele postului vor fi optime numai în măsura în care credinciosul îşi îndumnezeieşte firea sa omenească prin har, care transformă persoana omului într-un mediu de acţiune a energiilor divine.
În concluzie, reamintim că postul este cea dintâi poruncă dumnezeiască, dată pentru mântuirea noastră.

Subiect: Re: DURATA POSTULUI Lun Mar 16, 2009 5:48 pm

Postul Pastelui

Postul Pastelui (Postul Mare sau Postul Patruzecimii) este cel mai lung post din calendarul crestin-ortodox si dureaza sapte saptamani, adica 48 de zile, fiind unul dintre cele mai restrictive.
Postul nu este un scop in sine. Trebuie sa privim intotdeauna acest timp de penitenta in legatura cu Invierea lui Hristos. Un motiv de bucurie, bucurie pe care o putem trai si trebuie sa o traim in timpul Postului Mare. Invierea lui Hristos este cea mai mare sarbatoare a crestinatatii. Postul Mare, pregatirea primirii in inima curata a acestei sarbatori. Poti trai pentru o bucurie, bucurandu-te. Sa intelegem bine la ceea ce suntem chemati sa traim in aceasta perioada a Postului Mare. Sa traim timpul postului ca un timp in care, examinandu-ne constiintele, golim tot ceea ce este pacat pentru a ne umple de iubire si sfintenie.
Cei care nu au reusit sa posteasca ar putea încerca sa faca acest lucru fie si pentru cateva zile, intrucat Postul înseamna exercitiu si poate fi interpretat drept cumpatare atunci cand este vorba de mancare si bautura, dar si bunatate, rabdare si întelegere in relatiile cu cei din jur.
Postul nu înseamna numai alimentatie fara carne, lapte, branza si oua, ci mult mai mult, respectiv iertare, împacare, bunatate si rabdare. Postul vine din grecescul «asceza» si înseamna exercitiu. Deci, perioada postului este o perioada în care oamenii trebuie sa faca exercitii pentru a fi mai buni, mai întelepti, mai blanzi, sa priveasca mai mult la ei si mai putin la cei din jur, sa nu fie lacomi la mancare chiar daca alimentele sunt fara carne sau lactate, pentru ca lacomia este un pacat. In plus, sunt scutiti de la post copiii, batranii, militarii, oamenii care calatoresc si bolnavii. Mai mult, este preferabil ca o persoana sa posteasca fie si o singura zi, daca nu poate mai mult, dar în acea zi sa fie respectata traditia ortodoxa.
Postul propriu-zis este comparat cu calatoria de patruzeci de zile a poporului evreu in pustiu. De-a lungul acestei calatorii, Dumnezeu a savarsit mai multe minuni si, prin analogie, acelasi model de explicatie este data de Sfintii Parinti celor patruzeci de zile de Post. Ultima saptamina a Postului care precede sarbatoarea este Saptamana Mare, care incepe cu Duminica Floriilor si se termina cu Duminica Pascala. Sarbatoarea Pastelui incepe de fapt cu Duminica Floriilor, cind se sarbatoreste intrarea lui Hristos in Ierusalim.
In ziua de joi a Saptaminii Mari, clopotele inceteaza sa mai bata. Vor mai bate doar in Simbata Mare. Aceasta zi este, totodata, si inceputul chinurilor Mintuitorului. Vinerea este ziua rastignirii lui Hristos, cea mai mare zi de post. Ziua de vineri era considerata mereu zi fara noroc. In aceasta zi nu se obisnuiau muncile legate de cultivarea pamintului sau de cresterea animalelor, nu se aprindea foc si nu se cocea piine.
Regulile bisericesti au stabilit ca zilele randuite pentru ajunare, adica abtinerea totala de la mancare si bautura, sunt lunea si martea din prima saptamana a Postului, iar in ultima saptamana a postului, numita si a patimilor, se ajuneaza luni, marti, miercuri, vineri si sambata. In aceste zile se pot consuma seara paine si apa.
In zilele de miercuri din post se ajuneaza pana seara, cand se consuma paine si legume fierte, fara untdelemn.
In celelalte zile din saptamina, din tot timpul Postului Mare, se mananca o singura data pe zi, seara, hrana uscata, iar sambata, si untdelemn si putin vin.
In toata aceasta perioada sunt doua dezlegari la peste pe 25 martie, de Buna Vestire, si pe 16 aprilie de Intrarea Domnului in Ierusalim (Florii).
Postul alimentar trebuie insotit de abstinenta sexuala, dar mai ales de conduita morala. Spre sfirsitul Postului, credinciosii trebuie sa se spovedeasca si apoi, daca primesc dezlegare din partea parintelui duhovnic, sa primeasca Sfinta Impartasanie. Este importanta starea de spirit pe care o au credinciosii in aceasta perioada.
In Postul Pastelui nu se fac cununii religioase.
Recomandarile medicale
Din punct de vedere medical, postul este perceput ca o schimbare a regimului alimentar. Are loc trecerea de la o alimentatie bazata in principal pe alimente conservate, de origine animala, la o alimentatie in principiu de origine vegetala, bazata pe oferta de primavara, leguminoasa in special, care creeaza un aport de vitamine si minerale ce ajuta organismul sa treaca peste astenia de primavara. Este recomandata o alimentatie din care sa lipseasca carnea, ouale, untul si laptele. O data cu trecerea la alimentatia de post are loc o scadere a aportului de proteine si grasimi de origine animala. Acestea asigura o senzatie de satietate de durata mai lunga datorita digestiei mai greoaie. Astfel, poate aparea necesitatea ca de la un regim de 3-4 mese principale zilnic sa se treaca la 4-5 mese/zi, lucru absolut normal. Se va urmari o dozare adecvata a portiilor din punct de vedere caloric, pentru a nu aparea o supra/subalimentare.
Alimente care nu se mananca:

oua
lapte
branza
carne
unt
smantana, toate produsele lactate

Alimente care se pot manca:

orice produs din soia: carne de soia, lapte de soia, iaurt de soia
legume si fructe
halva
biscuiti
produse de patiserie fara oua, lapte, branza, unt sau carne
miere, dulceturi
fulgi de orice fel: orz, ovaz, porumb
muraturi
mamaliga
zacusca
masline
fructe uscate