Admin
Admin
Varsta :
Data de inscriere : 20/01/2009
Numarul mesajelor : 172
Localizare :
Joburi/Distractii : Psihologie
Stare de spirit :
|
Subiect: Povestea Dragobetelui Mier Feb 18, 2009 11:33 am |
|
|
An de an, pe 24 februarie, bunicii noştri sărbătoreau Dragobetele, una din cele mai frumoase sărbători populare dedicate iubirii. Acum a căzut în desuetitudine, nepoţii de azi au uitat de ea şi au adus în ţară de prin America Valentine' s Day - ziua îndrăgostiţilor. Că aşa-i la modă şi sună mai bine. Preluat de la vechii daci ca peţitor şi naş al animalelor, românii l-au transfigurat pe Dragobete ca protector al iubirii. Tradiţia spune că era fiu al babei Dochia şi în această zi se anunţa venirea primăverii. Ursul iese din bîrlog, păsările îşi caută cuiburi şi se împerechează, iar oamenii trebuie să participe la această bucurie a naturii prin iubire. Bătrînii spun că în această zi, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi zicala: „Dragobetele, sărută fetele“ şi cei care se întîlneau şi se plăceau în această zi rămîneau toată viaţa împreună. Se mai perpetuează la români şi alte credinţe populare legate de această zi. Se spune că cine participă la această sărbătoare va fi ferit de boli, mai ales de febră, şi că Dragobetele ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat. Îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întîlneau în faţa bisericii şi plecau să caute, prin păduri şi lunci, flori de primăvară. La întoarcerea în sat, fetele aleargau, iar cele care erau ajunse din urmă de flăcăi, erau sărutate în văzul lumii. Pentru oamenii mai în vîrstă, sărbătoarea Dragobetelui e ziua în care trebuie să aibă grijă de toate orătăniile din curte, precum şi de păsările cerului. În această zi nu e voie să se sacrifice animalele, ca să nu se strice rostul împerecherilor. Tinerele în pragul măritişului şi femeile strîng în această zi rămăşiţe de zăpadă şi apa topită o pun într-un vas, pentru a fi folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi descîntece de dragoste. După o credinţă întîlnită cu precădere în vestul Munteniei şi în Oltenia, Dragobetele este un duh al pădurii care, într-o anume zi a începutului de primăvară, ia chip de flăcău neasemuit de frumos şi hălăduieşte prin codri, „după fetele şi femeile ce profanează lucrînd ziua-i consacrată“ pentru a le pedepsi. Dar cine mai ştie de toate acestea? E mai simplu de Valetine's Day prin crîşme şi cluburi cu cocktail-uri băute-n neştire.
Ultima editare efectuata de catre Admin in Mier Feb 18, 2009 7:52 pm, editata de 1 ori (Motiv : Dragobete, sarbatoarea dragostei, fiul babei Dochia, huh, tineri indragostiti, traditii, descantece, moda, petitor, naş) |
|