MOŞII DE IARNĂ

Subiect: MOŞII DE IARNĂ Mier Feb 18, 2009 7:26 pm

În data de 21 februarie, toată ortodoxia sărbatoreşte în Sâmbata Morţilor, Moşii de iarnă.
După cum bine ştiţi, obiceiul strămoşesc este ca în această zi să mergem de dimineaţă la Biserică, având cu noi coliva, un colac, o sticlă cu vin roşu, preferabil natural, ulei, tămâie, lumânări si pomelnicul cuprinzând lista numelor de botez ale tuturor celor plecaţi dintre noi, rude ale noastre sau cunoscuţi apropiaţi.
Ce trebuie însă să vă reamintesc, este să nu uitaţi că foarte important este să spuneti şi rugaciuni.
Am să vă reproduc mai jos unele dintre cele mai importante:
RUGACIUNE CAND INTRI IN BISERICA
Cand intri in sfânta biserică şi alungând toate grijile deşarte, cu mare evlavie rosteşte această rugaciune:
Veselitu-m-am de cei ce mi-au zis: în casa Domnului voi merge. Iar eu întru mulţimea îndurarilor Tale, Doamne, voi intra în casa Ta;
închina-mă-voi în biserica Ta cea Sfântă Doamne, povăţuieşte-mă cu dreptatea Ta, pentru vrajmaşii mei îndreptează înaintea Ta calea mea, că fară alunecare să preaslavesc o Dumnezeire: pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.
RUGACIUNEA LA ICOANA MÂNTUITORULUI
Preacuratului Tău chip ne închinăm, Bunule, cerând iertare greşealelor noastre, Hristoase Dumnezeule, că de buna voie ai primit a Te sui cu trupul pe cruce ca să scapi din robia vrajmaşului pe cei ce i-ai zidit. Pentru aceasta, cu mulţumire strigăm Ţie: toate le-ai umplut de bucurie, Mântuitorul nostru, care ai venit să mântuieşti lumea.
Amin.
RUGACIUNEA LA ICOANA MAICII DOMNULUI
Născătoare de Dumnezeu, ceea ce eşti izvorul milei, învredniceşte-ne şi pe noi milostivirii tale. Caută spre robul tău cel păcătos. Arată-ti puterea ta, ca totdeauna. Căci nădajduind întru tine îţi strigăm, cum oarecând ţi-a strigat Gavriil, mai marele voievod al celor fară de trup: Fecioara bucură-te!
Amin.
După sosirea la Biserică vom aşeza coliva şi vinul pe masă (coliva cu crucea orientată spre altar, iar sticla cu vin cu dopul scos) şi aprindem o candeluţă sau o lumânare pe care o punem pe colivă; mergem apoi la preot cu colacul, lumânarea, tămâia, uleiul şi pomelnicul în care am adăugat şi o sumă de bani pe care i le înmânăm la altar.
După ce se cântă „Veşnica pomenire”, timp în care ridicăm coliva şi vinul aştepăm preotul, să rosteasca o rugăciune după care, lăsăm puţin din colivă şi din vin la locul stabilit în biserică pentru acest lucru. Putem să trecem la împărţirea colivei şi a altor pachete unor persoane prezente la slujbă, cărora, în timp dce le dăm, le spunem numele celui/celor pentru care împărţim. Acesta mulţumeste prin formula provenită din limbile slave „bogdaproste”, iar noi îi răspundem prin „să fie primit”.
Împărţirea colivei se poate face atât la Biserică, cât şi la cimitir unde vom merge şi vom tămâia mormântul şi vom aprinde lumânări.
Ne întoarcem acasă şi, cu gândul la cei morţi din neamul nostru ne vom ruga lui Dumnezeu pentru odihna şi iertarea păcatelor lor, apoi servim masa în familie, iar dacă este parastas, împreună cu cei invitaţi.
RUGĂCIUNEA PENTRU CEI ADORMIŢI
Pomeneşte, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii şi a vieţii celei ce va să fie au adormit, părinţi şi fraţi ai noştri, şi pe toţi cei care întru dreapta credinţă s-au săvârşit, şi iartă-le lor toate greşalele pe care cu cuvântul sau cu lucrul sau cu gândul le-au săvârşit şi-i aşază pe ei, Doamne, în locuri luminoase, în locuri cu verdeaţă, în locuri de odihnă, de unde a fugit toată durerea, întristarea şi suspinarea şi unde cercetarea feţei Tale veseleşte pe toţi sfinţii Tăi cei din veac. Dăruieşte-le lor şi nouă împărăţia Ta şi împărtăşirea bunătăţilor Tale celor negrăite şi veşnice şi desfătarea vieţii Tale celei nesfârşite şi fericite.
Că Tu eşti învierea şi odihna adormiţilor robilor Tăi (numele de botez al morţilor), Hristoase, Dumnezeul nostru şi Ţie slavă înălţăm, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte şi Preasfântului şi Bunului şi de viaţă făcătorului Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Cu sfinţii odihneşte Hristoase, sufletele adormiţilor robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit.
ALTĂ RUGĂCIUNE PENTRU CEI ADORMIŢI
Pomeneşte, Doamne, ca un bun, pe adormiţii robii Tăi, şi câte în viaţă au greşit iartă-le lor, că nimenea nu este fără de păcat, fără numai Tu, cela ce poţi şi celor răposaţi a le da odihnă.
Odihneşte, Dumnezeule, pe robii Tăi şi-i aşază în Rai, unde cetele sfinţilor, Doamne, şi drepţii ca luminătorii strălucesc, trecându-le lor toate păcatele.
Cu sfinţii odihneşte, Hristoase, sufletul robilor Tăi, unde nu este durere, nici scârbă, nici suspinare, ci viaţă fără de sfârşit.
Amin!